Presa internațională scrie despre eșecul Guvernului Veștea: ”România intră într-o nouă perioadă de instabilitate„

Adrian Veștea

Adrian Veștea

Scris de Daniel Onescu Publicat: 23 iun. 2026, 09:02

România rămâne fără un nou prim-ministru după ce liberalul Adrian Veștea nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Votul de luni seară a venit la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan și prelungește perioada de instabilitate politică. Presa internațională scrie că eșecul cabinetului propus de Veștea riscă să adâncească turbulențele din România. Situația este cu atât mai complicată cu cât țara se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană.

Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament

Adrian Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favorabile din totalul de 464. Cabinetul propus de acesta a obținut însă doar 189 de voturi. O parte dintre parlamentari, inclusiv aleșii AUR, au părăsit sala de ședințe înainte de începerea votului. În acest context, încercarea lui Veștea de a forma un guvern a eșuat, iar criza politică se prelungește.

După vot, Adrian Veștea a spus că și-a făcut datoria și a criticat atitudinea celor care au părăsit sala. "Am conştiinţa împăcată, mi-am făcut datoria", a declarat Veştea presei după vot, denunţând atitudinea AUR, care are 90 de aleşi. Ulterior, acesta a transmis și un mesaj public în care a vorbit despre costurile blocajului politic. "47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic", a scris el ulterior pe Facebook.

Președintele trebuie să desemneze un nou premier

După respingerea Cabinetului Veștea, mingea revine la președintele Nicușor Dan. Acesta trebuie să nominalizeze un alt prim-ministru, care va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și pentru a cere votul Parlamentului. Potrivit legislației, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate dacă doi premieri desemnați nu reușesc să obțină sprijinul Legislativului în termen de 60 de zile. România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028.

Presa internațională notează că un al doilea eșec ar deschide un scenariu foarte riscant pentru România. Analistul Remus Ioan Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, a avertizat că o nouă respingere ar duce la o situație cu efecte grave. Potrivit acestuia, "a doua respingere a unui guvern propus ar declanşa „opţiunea nucleară” a alegerilor anticipate". El a spus că un astfel de scenariu ar fi "o catastrofă pentru ţară, pentru economie, pentru firme şi pentru veniturile oamenilor", adăugând că "Niciun partid, cu excepţia AUR, nu ar fi avantajat de anticipate".

Criza politică se adâncește într-un moment economic dificil

Criza politică a început în aprilie, când social-democrații au părăsit coaliția formată cu un an înainte cu conservatorii, liberalii și minoritatea maghiară. Situația s-a agravat în luna următoare, odată cu moțiunea de cenzură. România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, intră astfel într-o nouă etapă de incertitudine. Presa internațională subliniază că această instabilitate apare într-un moment în care țara are un deficit bugetar foarte mare și o inflație ridicată.

În actualul context parlamentar, mai mulți parlamentari consideră că un guvern minoritar PNL-USR-UDMR este cel mai probabil scenariu. O astfel de formulă ar veni pe fondul refuzului liberalilor de a forma o nouă coaliție cu social-democrații. Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, a explicat că un cabinet minoritar ar avea dificultăți serioase în guvernare. "Cabinetele minoritare au dificultăţi în a guverna, dar oricare dintre versiuni ar fi cel puţin transparentă din punct de vedere democratic", a declarat acesta.

Veștea a vorbit în Parlament despre o criză de încredere

Președintele Nicușor Dan a spus că l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier datorită experienței sale administrative. Veștea este vechi membru al Partidului Național Liberal și a fost a doua nominalizare făcută de șeful statului pentru funcția de prim-ministru. Prima nominalizare, Eugen Tomac, nu a reușit să prezinte un cabinet în termen de 10 zile. Veștea și-a depus duminică programul de guvernare și lista miniștrilor, însă propriul partid nu l-a susținut la vot.

În discursul adresat parlamentarilor, Adrian Veștea a spus că România trece printr-un moment dificil. El a vorbit despre probleme economice, tensiuni sociale și un context internațional instabil. Veștea a afirmat că, dincolo de aceste provocări, cea mai mare problemă rămâne lipsa de încredere. România traversează „o perioadă complexă” și există o „neîncredere între cetăţean şi stat”, a spus acesta, adăugând că țara se confruntă cu „provocări economice serioase, tensiuni sociale acumulate de-a lungul anilor, un context internaţional mai instabil şi mai riscant decât am cunoscut de multă vreme”.

AUR a părăsit sala înainte de vot

Înaintea votului, Adrian Veștea a purtat discuții cu liderul AUR, George Simion. Veștea a spus că este nevoie de rezolvarea unei „crize fără precedent”. După întâlnire, George Simion a anunțat că formațiunea sa nu va susține cabinetul propus. Parlamentarii AUR au părăsit sala înainte de vot, contribuind astfel la eșecul învestirii.

George Simion a avut un discurs dur în Parlament înainte ca aleșii AUR să plece din sală. „De 35 de ani, în România, trădarea este la ordinea zilei şi a devenit, într-un fel, ceva obişnuit, parte din viaţa de zi cu zi”, a spus Simion. Liderul AUR a anunțat apoi retragerea parlamentarilor săi de la vot. „Cei din această sală care nu sunt trădători părăsesc această sală, care a devenit sinonimă cu trădarea”, a anunţat el.

PSD nu ar susține un guvern minoritar

Cabinetul propus de Adrian Veștea a fost susținut de Partidul Social-Democrat, cel mai mare partid din Parlament. În schimb, propriul său partid, PNL, nu l-a susținut la vot. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înainte de încheierea votului că partidul său probabil nu va susține un guvern minoritar. Totodată, acesta l-a felicitat pe Veștea pentru că „a acceptat să intre în această luptă”.

Sorin Grindeanu a avut și un mesaj critic la adresa celor care nu au participat la vot. „Sunt alţii care nici măcar nu au fost prezenţi la vot şi se comportă ca nişte moralişti”, a spus Grindeanu. Liderul PSD a adăugat apoi că nu este rolul său să îi judece. „Dar nu este treaba mea să-i judec”, a mai spus acesta.

Analiștii spun că AUR ar putea câștiga politic din această criză

Consultantul politic Cristian Andrei consideră că votul de luni favorizează în mare măsură AUR. Potrivit acestuia, eșecul Guvernului Veștea arată că partidele principale nu reușesc să guverneze. El se așteaptă ca perioada de instabilitate politică să continue. În opinia sa, conflictul dintre partidele pro-occidentale face dificilă construirea unei majorități stabile.

„Ne aşteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorităţi, deoarece partidele pro-occidentale se află într-un conflict perpetuu”, a declarat Cristian Andrei pentru The Associated Press. Analistul a spus că situația actuală alimentează neîncrederea publică și întărește discursurile populiste. „Instabilitatea şi populismul câştigă din nou. Încrederea în politica mainstream este din nou victima”, a punctat acesta. În acest context, un nou eșec al viitorului premier desemnat ar putea pune România în fața unui scenariu fără precedent.

Eșecul votului a scos la iveală și tensiunile din interiorul PNL. Partidul nu a participat la votul de luni, iar liderul interimar Ilie Bolojan ar fi propus excluderea lui Adrian Veștea și a aliaților săi. Motivul invocat ar fi faptul că aceștia au acceptat propunerea fără aprobarea partidului. Presa internațională notează că aceste diviziuni complică și mai mult formarea unei noi majorități parlamentare.

Distribuie articolul

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea din AUR și pe Google News

Mai multe știri din Politica Interna - nationala