Piperea acuză, după ce România a intrat oficial în recesiune: „La bugetul pe 2026 s-a mințit copios"

Potrivit datelor INS, scăderea economică față de 2025 este de 1,7% din PIB în termeni reali, iar față de trimestrul IV al anului trecut, contracția este de 0,2% în termeni reali. Piperea susține că, deși o parte din cauzele recesiunii își au originea în guvernările anterioare (Ciolacu, Ciucă, Câțu, Orban), aceasta a fost accelerată de actuala guvernare Bolojan.

O a doua concluzie, și mai gravă în opinia sa: la elaborarea bugetului pe 2026 cifrele ar fi fost falsificate.

„La elaborarea bugetului pe 2026 s-a mințit copios – dacă scăderea economică era acolo încă din vremea lui Ciolacu (de dinainte de iunie 2025), ea nu putea fi ignorată la elaborarea bugetului pe 2026 decât dacă redactorii au mințit din motive pur propagandistice. Ori, cine știe, pentru a da asigurări pe hârtie că se pot susține și donațiile secrete în favoarea regimului mafiot kievean, și contractul cu dedicație cu Rheinmetall, și cheltuielile militare de 5% din PIB anual…”, a scris Piperea.

Inflație și curs valutar, departe de previziunile bugetare

INS a anunțat și o inflație anuală de 10,7%, dar Piperea consideră că inflația reală la produsele de bază depășește 20%. Ca exemplu, prețul carburantului a crescut de la 7–7,5 lei/litru în 2025 la 9,5–10,5 lei/litru în prezent. Totodată, cursul leu/euro a ajuns la 5,25 lei, față de 4,95 lei în 2025.

Prin contrast, bugetul pe 2026 a fost construit pe o rată medie anuală a inflației de 6,5%, cu o prognoză de 3,6% la finalul anului, un curs valutar de referință de 5,11 lei/euro și o creștere economică estimată la +1%, cifre pe care Piperea le consideră complet rupte de realitate.

„De aici concluzia mediată: nu putem avea deloc încredere că deficitul bugetar prognozat de Bolojan este cel corect. România are „șanse” mari să rămână statul membru al UE cu cel mai mare deficit bugetar din UE și anul acesta, iar asta se întâmplă pentru că arhitecții bugetului au mințit.”, a concluzionat avocatul.

Piperea a mai semnalat și scăderea indicelui producției industriale, precum și erodarea puterii de cumpărare a salariului mediu brut/net.