Premierul Ilie Bolojan a clarificat, joi seară, motivul pentru care autoritățile române au întârziat cu două zile anunțul privind retragerea unei părți din trupele americane staționate la baza Mihail Kogălniceanu. Potrivit premierului, întârzierea a fost o decizie agreată cu partea americană. S-a convenit ca anunțul să fie făcut inițial de partea americană în cadrul unei informări oficiale către Comisia de apărare a Camerei Reprezentanților a SUA. Astfel, Guvernul de la București a așteptat finalizarea procedurii interne a partenerului strategic înainte de a confirma public informația.
Premierul Ilie Bolojan a oferit detalii esențiale despre comunicarea întârziată privind “redimensionarea” trupelor americane din România, o decizie despre care fusese notificat încă de luni.
Cronologia unui anunț amânat
Luni, Guvernul României, prin atașatul militar de la Washington și ambasadorul la NATO, a fost notificat de Pentagon și de omologul american cu privire la intenția Statelor Unite de a retrage o parte din militarii staționați rotațional la baza Mihail Kogălniceanu. S-a stabilit ca anunțul oficial al autorităților române să nu fie făcut înainte de miercuri, pentru a permite părții americane să informeze mai întâi Comisia de apărare a Camerei Reprezentanților a SUA. Ministerul Apărării de la București pregătise o conferință de presă pentru miercuri, dar informația “a transpirat cu o seară înainte” și a fost publicată inițial în presa ucraineană (Kyiv Post). „S-a considerat că în momentul în care miercuri se va face o informare în comisiile din Camera Reprezentanților… există posibilitatea să transpire aceste informații… Dar au transpirat, să spunem datele, cu o seară înainte”, a declarat Ilie Bolojan.
Semnificația „redimensionării” și prezența NATO
Premierul a contextualizat decizia Statelor Unite, afirmând că aceasta face parte dintr-o strategie mai amplă, anunțată de a doua administrație Trump, de a muta centrul de greutate către Asia-Pacific și de a cere aliaților europeni să-și asume mai multe responsabilități.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a clarificat că nu este vorba de o retragere totală, ci de sistarea rotirii unei brigăzi americane care opera în mai multe state NATO. În România vor rămâne în jur de 1.000 de soldați americani (aproximativ 7-800 la Kogălniceanu, 200 la Deveselu și 100 la Câmpia Turzii), revenindu-se la nivelul de prezență rotațional de dinaintea invaziei Ucrainei (2022). Bolojan a subliniat că “trupele aliaților noștri sunt în România, bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate sunt în picioare.”. Oficialii români au anunțat deja că vor fi demarate măsuri pentru o prezență întărită NATO în țară, iar negocierile cu Comisia Europeană pentru fondurile de apărare (programul SAFE) sunt aproape de finalizare.
