Decizia Statelor Unite de a retrage o parte din trupele dislocate în România a creat un val de reacții la cel mai înalt nivel al statului. Vestea oficială a fost percepută ca un șoc și a impus convocarea rapidă a factorilor decizionali pentru a stabili pașii următori.
Autoritățile române reacționează după anunțul oficial privind retragerea unei părți din trupele americane dislocate pe teritoriul României. În urma acestei decizii a administrației Trump, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, premierul Ilie Bolojan și președintele României, Nicușor Dan, s-au reunit într-o discuție pentru a analiza situația și a stabili pașii următori.
Americanii retrag trupe din România, Moșteanu vorbește despre o „ajustare”
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a postat pe pagina sa de Facebook clarificări privind schimbările recente în structura trupelor americane din România. Chiar dacă americanii retrag 800 de militari din țara noastră, oficialul de la Apărare subliniază că parteneriatul strategic România-SUA rămâne solid și activ.
„România și aliații au fost informați despre redimensionarea unei părți din trupele americane dislocate în Europa, care reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale din SUA, anunțate încă din februarie”, a precizat ministrul.
Ajustare, nu retragere
Moșteanu insistă că nu este vorba despre o retragere completă a forțelor americane, ci despre o ajustare planificată a rotațiilor în mai multe state NATO. „Vreau să fie clar: nu vorbim despre o retragere a forțelor americane din România, ci despre o ajustare planificată a rotațiilor în mai multe state NATO. Pe teritoriul României rămân aproximativ 1.000 de militari americani, continuând misiunile comune de apărare și descurajare”, a explicat el.
Capacități strategice menținute
Ministrul a subliniat că infrastructurile-cheie rămân complet funcționale. „Capacitățile strategice – inclusiv sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, găzduit de baza aeriană de la Deveselu – își mențin integral funcționalitatea, iar baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial pentru operațiuni aeriene și colaborare aliată”, a afirmat Moșteanu.
Investiții majore la Mihail Kogălniceanu
În paralel, Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu va beneficia de investiții de amploare. „Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu va continua să fie dezvoltată prin investiții majore, în valoare de peste două miliarde de euro”, a precizat ministrul.
Prezență aliată consolidată
Conform ministrului, prezența aliată în România este astăzi mai puternică decât în 2022, iar cooperarea militară cu SUA rămâne solidă. „România rămâne un pilon de stabilitate și încredere pe Flancul Estic al NATO”, a mai adăugat Ionuț Moșteanu.
Angajament pentru apărare și modernizare
Ministrul a reiterat angajamentul țării noastre pentru consolidarea capacității naționale de apărare. „Țara noastră își menține angajamentul de creștere graduală a bugetului pentru apărare și accelerează programele de modernizare și înzestrare a Armatei Române, pentru ca fiecare român să trăiască într-o țară sigură și protejată”, a explicat el.
Ionuț Moșteanu a încheiat mesajul mulțumindu-le partenerilor americani pentru colaborare. „Le mulțumesc partenerilor americani pentru cooperarea solidă și încrederea reciprocă care definesc acest parteneriat”, a transmis ministrul Apărării.
Șefii țării știau despre retragerea trupelor americane: Administrația Prezidențială vorbea în avans despre 2 ședințe CSAT în noiembrie
Decizia Statelor Unite de a retrage o parte din trupele americane staționate în România a căzut ca un trăsnet asupra scenei politice și a opiniei publice, stârnind îngrijorare în rândul experților militari și al autorităților române. Pentru cetățenii obișnuiți, vestea a părut surprinzătoare, însă informațiile apărute în ultimele zile sugerează că la cel mai înalt nivel al statului se știa deja despre această mișcare strategică.
Surse apropiate Administrației Prezidențiale au indicat în urmă cu 5 zile în urmă faptul că șefii țării, inclusiv președintele Nicușor Dan, erau la curent cu intențiile Washingtonului, ceea ce oferă o altă perspectivă asupra modului în care România se pregătește să gestioneze efectele deciziei americane.
Informațiile interne arată că retragerea trupelor americane nu a fost o decizie spontană, ci parte a unei reconfigurări mai ample a prezenței militare a SUA în Europa de Est. Cu cinci zile înainte ca publicul să afle, Administrația Prezidențială semnalase deja organizarea a două ședințe CSAT în luna noiembrie, inițial axate pe sprijinul pentru Ucraina și strategia națională de apărare.
Acum, însă, aceste întâlniri capătă o relevanță cu totul nouă, având în vedere că România trebuie să analizeze rapid modul în care se va poziționa în fața unui context internațional tensionat, pe fondul unor relații complicate cu Washingtonul și al presiunii pentru menținerea securității flancului estic al NATO.
