Cheltuielile de personal în administrația publică locală au crescut în primele șase luni ale acestui an cu 10% față de perioada similară din 2024, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, a declarat premierul Ilie Bolojan.
‘Pe primele șase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget. Asta pentru că, pe de-o parte, nu am desființat nici măcar posturile vacante pe care trebuia să le desființăm, iar prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei suplimentar pe primele șase luni cheltuieli de personal’, a spus premierul.
El a subliniat că, în cazul în care ‘nu sunt controlate’, cheltuielile de personal consumă ‘o bună parte din resursele’ colectate de la cetățeni.
Reforma este ‘absolut necesară’, în domeniul administrației publice locale, având în vedere că, în multe locuri, primăriile nu își pot suporta cheltuielile de personal din veniturile încasate, a menționat Bolojan.
‘Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli, care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar, în aceste zile sau în lunile următoare, să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem, anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta’, a explicat prim-ministrul.
Bolojan a declarat că, în cazul în care nu vor fi reduse cheltuielile de personal al administrației publice locale, ar putea deveni necesară o reorganizare, prin care să fie desființate unități administrative.
‘În situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei. Și ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajați mult mai mic și cu cheltuieli mai mici – pentru că se poate acest lucru și este dovedit în multe locuri – sau vom fi forțați, când se va ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități administrative care nu se mai justifică, datorită raportului dintre populația pe care o au și costurile pentru a susține administrația de acolo’, a mai precizat el.
Bolojan a mai afirmat că pachetul de măsuri depus luni în Parlament reduce ‘privilegiile’ din sectorul public, întărește forța statului de a colecta impozite și taxe și aduce ‘ordine’ în domeniul sănătății.
De asemenea, în cazul în care va fi adoptat și al șaselea proiect, cel privind administrația publică locală, vor intra în vigoare măsuri pentru creșterea capacității administrative și pentru descentralizare. Partidele din coaliție nu au ajuns la un acord privind reforma administrației publice locale, a spus el.
‘Acest al doilea pachet, format din cinci proiecte, trebuia să fie completat de al șaselea, proiectul care ține de reforma administrației publice locale, dar pentru că nu am reușit să ajungem la o înțelegere și să aibă un acord al tuturor partidelor din această coaliție, el nu a mai fost depus. Acest pachet însă este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că fără adoptarea lui, practic, nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori’, a precizat Bolojan.
